pe REM n-o sa-i vedem in Romania

pentru ca azi si-au anuntat desfiintarea, sau despartirea, sau gata.
unii dintre noi au si uitat ca exista, dar ei erau acolo si faceau ce stiau ei - mai bine, sau mai putin bine - dupa caz. Pentru un pseudofan ca mine (care a lasat-o balta cu rem de vreo 10 ani) doua chestii au fost mai interesante in stirea pe care am citit-o pe yahoo music (nu intru in detaliile cu "ramanem prieteni, va multumim tuturor", balhblah):
un comentariu al unuia care a zis ca : " frumos din partea lor ca ne-au asteptat pe totzi sa ne facem mari inainte sa..."
si nota de incheiere a autorului:
"ok, U2, it's up to YOU now to live forever"

cupa mondiala de rugby... ca pe vremuri

adica o putem vedea la bulgari. Pentru ca, desi Nationala e calificata pentru a nu-stiu-cata-oara consecutiv la un campionat mondial, in afara de DIGI nimeni nu s-a deranjat sa transmita meciurile. Si cand zic nimeni, ma refer mai ales la dobitocii pe care ii platim vrand-nevrand, si anume TVR1. Asa ca, cine are DIGi, sa imi zica si mie cat se termina Noua Zeelanda -Franta, sambata la ora 11 AM.

PS: si io mi-am pus DOLCE la mosie... ce animal...

ghiveciul zilei

in primu rand: de cand cu alqaeda e de cacat sa mai fii terorist in lumea civilizata... cine a mai auzit de atentate in belfast sau in tara bascilor? cred ca s-au retras la cules de mushetzel si asteapta sa vada ce se mai intampla.
Apropo de tzra bascilor, ultimii 5 ani ne arata ca cel mai jmecher tip de "terorism" in ziua de azi e ala pe care il face Catalunya - cu cluburile sale ed Sport. Cred ca mesajul pe care il pot transmite sepratistii basci dupa ce dau foc unei masini e nimica toata pe langa "catalunya is not spain" pe care il vezi in finala ligii campionilor scris pe bannere
Apropo de teroristi, eu daca as fi arab fundamentalist nu m-as preocupa prea tare cu ranchiuna pe termen lung a americanilor... USS Arizona e dovada (era sa zic vie) ca orice act terorist poate fi uitat pana la urma...
Si, apropo de Spania si de criza - cred ca Spania e cheia de bolta a crizei in Europa. Nu grecii aia fara nici un fel de importanta (pentru ca la urma-urmei o sa vanda 100 de insule si o sa scape), nici portughezii, nici irlandezii (am numit toti pestii mici). Spania, cu bascii si cu catalunezii si cu 20% someri e cheia. Chiar ma intreb cat timp o sa mai tina pliscul catalunezii astia...

red arrow down

pentru cei care (ca mine) cred ca pilotii de la tbirds, red arrows sau blue angels sunt un fel de semizei, azi primim stirea care ne aduce cu picioarele (sau aripile) pe pamant. La show-ul aviatic de la Bournemouth,ieri-alaltaieri, unul dintre redarrows a imitat un mig 21. Adica s-a stricat, iar pilotul ala a preferat sa-l infiga in pamant decat sa sara la timp. Locuitorii caselor care au fost astfel evitate ii sunt recunoscatori...

Cum construim o pergola

La cererea publicului revin cu un nou episod despre pergola mea faimoasa, dar de data asta mai serios.
Intotdeauna (si mai ales in ultimele saptamani) m-am intrebat cum naiba se construieste o pergola? o fi greu? cam cat dureaza si ce materiale sunt necesare? poti sa construiesti o pergola daca nu esti constructor-profesionist-de-pergole?
Raspunsurile vor reiesi din poevstea de mai jos, dar versiunea scurta este:
Daca aveti un prieten cu multa bunavointa, bun-simt tehnic, timp si multe scule (Hilti rulz!!)puteti sa il ajutati sa va construiasca o pergola. Va iesi mult mai ieftin si mai bine decat daca ar face-o un profesionist.
Si-acum, sa incepem.
Inainte sa ne apucam de treaba, situatia statea asa (fara schele)

adica, o terasa de 14.8 m lungime si 3.5 latime.
Iar proiectul zicea ca trebuia sa iasa asa: (urmeaza planul de la arhietct daca il gasesc).

Dupa mintea noastra (aia de am facut constructia) problemele erau doua la numar:
cum sprijinim scandurile orizontale la capatul 1 (langa pereti) si la capatul 2 (la marginea terasei). Solutia s-a autopropus, in sensul unei strcturi formata din stalpi verticali de 10x10 cm, inalti de 2.20m pe care i-am rigidizat la capatul de sus cu alti stalpi de 10x10. stalpii verticali i-am pus cam la 3m distanta, fixati in gura terasei cu console metalice de 10x10 cm in forma de "L" (cate doua la fiecare stalp. Consolele le-am fixat in terasa cu suruburi de M8/8 cm, iar de stalpi le-am prins cu holzsuruburi. Ridicarea stalpilor a fost destul de laborioasa, mai ales daca te gandesti ca lemnul era prelucrat cu curu' : il loc sa fie paralelipipedici, ei erau aproape helicoidali. Ceea ce a insemnat ca bolobocul (zis si boc) o lua pur si simplu razna pe fiecare fatza, si ca verticala locului nu statea deloc locului. Ma rog, i-am ridicat.
Deci materiale: stalpi de 10x10x220, dibluri de 12, suruburi, console, saibe, holzsuruburi
Scule: bormasina cu percutie pentru gaurile in beton, burghie echer, boc, surubelnite electrice, bit-uri, ciocan, fierastrau, raspel pentru lemn, aparat slefuit lemn, capre, scara, ruleta, chei tubulare. Io am avut doar fierastrau si caprele

Etapa 2 a fost sa punem stalpii transversali. Aici am facut o inginerie: intrucat transversalii se ombinau fix in varful verticalilor, ne-am gandit sa nu ii unim bot-in-bot, ci in forma de L. Adica, pe o lungime de 10 cm a sectiunii stalpului vertical, transversalul din stanga venea 2cm lungime pana la jumate, si 8 cm lungime de la jumate. ala din drepata venea invers. Ma rog, ati inteles voi. Ne-a fost mai greu sa taiem stalpii aia perfect, dar am mai dat de lucru si la chituitori cu ocazia asta.
am ajuns deci la un cadru format din 6 stalpi verticali si 5 orizontali, destul de rigid.
Urma problema a doua, fixarea de perete.
Nu mi-e foarte clar cum ar fi procedat profesionistii, dar noi amatorii ne-am gandit destul de mult... Sa le prindem individual ar fi fost cam complicat (fatada avea si 8 cm de polistiren). Ar fi trebuit prinse de zidul din spate oricum, si asta insemna...ceva.
Am fi putut taia un sant in polistiren pe toata lungimea terasei, ceva de 10 cm latime in care sa infigem stalpi de 10x10 cm si pe ei sa prindem longitudinalii. Asta de fapt a fost planul B.
Planul A a fost sa fixam niste scanduri de 10x5 de perete, lipite de polistiren, cu 4 suruburi care sa ajunga pana la zid (noroc ca intre boiandrugi si centura am avut numai beton). Suruburile alea erau asa: prezoane care inrau in dibluri, piulita de cuplare, bara filetata care iesea numai bine 6 cm din polistiren. Am dat gauri in scandura, am varat gaurile in tije, am strans cu piulite si am rezolvat problema. Nici stanca Gibraltar nu e mai solida decat ce am facut noi. Ma rog, mai vorbim la primavara.
Materiale: scandura 10x5x400 cm, dibluri de 12, prezoane, piulite cuplare, bara filetata, piulite, saibe
Scule: Aceleasi de mai devreme + bormasina fixa si burghiu de 10 pentru lemn + o cheie tubulara tziganeasca pe care ne-a facut-o tata lu' Marinaru' in juma de ora, asa cum am mai povestit. Deci am cam terminat cu suportii, dupa cum reiese si din filmuletul de mai jos:

Tura urmatoare am inceput sa punem longitudinalii, adica, pergola, la dracu'!
aceiasi 10x5x400 au fost alesi, pusi cu latura de 10cm pe verticala, sa nu faca burta. La 60 cm distanta au iesit vreo 20 de bucati. Pa-stia i-am prins tot cu console in forma de "L", dar de 4x4 cm. In partea dinspre perete i-am prins direct de lemn, in capatul celalalt am pilit cu raspelul o adancitura lata de 5 cm (pentru ca pe perete ei plecau de a 2.40 m si ajungeau la 2.20 m ar fi insemnat ca suprafata de contact ar fi fost foarte mica, asa ca le-am facut un fagash.
Asta mi-a luat cam o zi, timp in care Marinaru' a fixat balustradele impreuna cu tata. D-aici o cam lalai pentru ca devine neinteresant - prbleme tehnice n-au mai fost - intre doi stalpi mari verticali am pus unul mic de 85 cm pe care am sprijinit balustrada (aceeasi 10x5 cm). Asa ca aveam cate o sectiune de balustrada prinsa la capete in "L"-uri de stalpii verticali mari, iar in mijloc sprijinita (si prinsa) de stalpul veritcal mic.
Scule: aceleasi, de notat ca surubelnitele cu acumulatori au fost foarte utile (da, chiar si chifteaua pe care o aveam eu - el a adus un Hilti, desigur)
A mai urmat un episod - inchiderea terasei in partea dinspre nord cu niste scanduri orizontale - conform pozei. Aici am cam dat-o de gard pentru ca suprafata de acoperit nu era dreptunghiulara, ci in forma de trapez. A iest rezonabil, oricum.
Dupa aia, sameold, sameold. Balustrada la terasa de la etaj si la balcon. Destul de complicat pentru ca era la etaj si pentru ca marginile terasei erau finisate cu polistiren, ceea ce insemna ca era cam greu cu diblurile. Mai ales ca, deja fiind intr-o forma fizica extraordinara, prinsesem (chiar si eu) gust sa rupem suruburile in dibluri. Ceea ce a insemnat alte gauri, modificari de console "L" (ca si astea vin cu gauri predefinite). Am mai consumat aici (in plus fata de anterioarele) niste discuri de flex, inca un bax de apa minerala si niste nervi (a, ba nu, ca Anra nu era).
Cam asta ar fi cu pergola si balustradele. Despre ornamentele de lemn puse anterior nu zic nimic - acolo doar ne-am antrenat
Ar mai fi ceva totusi - orice gard de terasa pe langa mana curenta trebuie sa mai aiba niste randuri de ceva ca sa nu aluneci pe SUB ea cand esti beat sau mic de inaltime (de ex. copiii sau Andrei). Aici orice fraier ar fi pus alte scanduri, numa bine incat atunci cand se uita din casa sa vada totul printr-un gard. Da' noi nu suntem orice fraieri, ci fraieri cu simt de observatie. Asa ca Andra a vazut la cineva acasa un fel de balustrada din cablu de otel, mie mi s-a parut interesanta ideea si am pus-o in practica. Greu. Duceti-va la un magazin de diy si cereti terminatoare sau intinzatoare de cablu de otel.O sa va dea ceva oribil, prin care trageti cablul, il indoiti si il prindeti in suruburi. Si ramaneti cu niste moate de otel si cu niste chestii in forma de semn de intrebare pe care le infigeti in zid... yuck!
Asa ca m-am gandit la alt sistem. pe care o sa-l evdeti in poze, da' nu o sa va prindeti cum l-am facut.
Ah, inca ceva: lemnul l-am dat cu doua straturi de grund, 2 straturi de lac colorat palisandru si doua straturi de lac protector.
Si-acum, vreo 3 poze, ca sa vedeti cum a iesit:



Ne-a iesit mai bine decat daca facem lucrarea cu niste profesionisti? nu stiu, dar sunt sigur ca niste angajati nu s-ar fi omorat atata cu firea pentru niste mm lipsa, sau pentru un cm diferenta intre doua lungimi, sau pentru niste stalpi care nu erau perfect verticali. Nu cred ca ar fi scos un stalp de 4 ori pana cand a aparut perfect vertical. Poate le-ar fi iesit totul perfect din prima - si masuratori, si taieri si instalari, dar ma indoiesc.

Furnica-de-cablu

Cercetatorii japonezi de la Toshiba au anuntat zilele trecute finalizarea cu succes a unui poiect care va bucura milioane de IT-isti: furnica-de-cablu. Descrisa ca "un dispozitiv robotic miniatural" de numai 3 cm lungime, furnica de cablu are ca scop rezovarea unei probleme cu care se confrunta 2 datacentere din 3 (conform unui studiu independent): identificarea precisa a cablurilor de date si de curent (mai ales in datacenterele vechi). Este un lucru stiut ca 10% din down-time-ul total la nivel mondial se datoareaza intreruperii accidentale a alimentarii cu curent electric sau a legaturii de date.
Furnica de cablu rezolva acesta problema intr-un fel simplu: plasata in capatul unui fir ea il va urma neabatuta (strecurandu-se printre alte cabluri) pana la capatul celalalt cu o precizie (pretinsa de producator) de 99.9999%. Modul in care "furnica" urmeaza acelasi cablu fara a se "rataci este secret, se pare insa ca forma ei ii va permite sa se strecoare chiar si printre manunchiurile de cabluri foarte stranse. Cu o viteza de 5m/min ar putea ajuta la "maparea" unui datacenter scapat de sub control doar in cateva zile. Aceeasi cercetatori lucreaza deja la o versiune imbunatatita, care va permite furnicii sa marcheze fiecare cablu cu un lichid fluorescent, astfel incat inginerii sa poata identifica integul traseu al unui cablu, nu numai capetele sale.
Asta a fost o stire de la anu si la multi ani

hobby-urile vin si se duc

am un mare respect pentru cei care "colectioneaza de 30 de ani..." tot felul de chestii - timbre, chei, clante, reviste, etc. Sau pentru cei care pot mentine o pasiune pentru o activitate pe termen lung. Pentru ca eu nu pot.
Ma uitam zilele trecute prin niste mailuri mai vechi (de prin 2000) si am observat ca pe vremea aia scriam cateva pe zi (non-business related ;-) ) . Aveam-n-aveam ceva de zis, scriam. Cam cum ar trebui sa fac si cu blogul asta. Cred ca era un fel de hobby pe care nu il mai am acum. Dupa aia, mi-am amintit ca cu vreo cativa ani inainte eram terminat dupa fotbal - n-as fi scapat un meci din divizia c daca se dadea la televizor, iar un w/e fara sa joc "un fotbal" cu baietii era un w/e pierdut. S-a dus si asta (as putea sa zic ca e de la genunchi sau, ma rog, de la tot felul de parti ale corpului care nu mai vor sa se indoaie si sa se roteasca, dar de fapt e de la cap - s-a terminat "benzina" care tinea motorul "fotbal" pornit). Cand eram copil colectionam timbre si abtibilduri cu fotbalisti. La un moment dat, revista Playboy (m-am oprit) Sau cartile "StarWars" (pe care le si citeam). S-a terminat si cu asta - n-am mai citit una noua de cativa ani. Ma intreb care e hobby-ul pe care il am acum si de care o sa ma despart curand?

ultima aterizare

azi o alta epoca din viata lui homo spatialus a luat sfarsit... si din pacate de data asta nu incepe o epoca noua.
Atlantis a aterizat pentru ultima data, si de maine Naveta Spatiala merge la muzeu. Ramane sa ne duca in cosmos altceva, o carutza ruseasca nenorocita dar mult mai ieftina. Daca nici asta nu e un semn ca America a obosit rau, apai eu nu stiu ce altul trebuie sa mai cautam.
Dupa zeci de ani de progres (mai mult sau mai putin spectaculos in ultimii 25 de ani) pur si simplu au zis STOP. Nu mai vrem, nu mai putem, nu mai avem bani si nici chef. Mai chinuiti-va si voi.
O sa ajung batran si n-o sa vad omul iar pe Luna, sau pe Marte, sau in alta parte. Ramanem cu cartile SF, ce sa facem...

turul Frantei...ce plictiseala

de vreo cativa ani ma uit la turul Frantei. La inceput ma uitam noapte de noapte pentru ca cei doi Radu (Banciu si Naum) erau incantatori. Te purtau prin geografia si istoria Frantei cu discutia lor amicala (uneori aveau invitati in studio la fel de fascinanti ca si ei). Dar nu erau doar comentatorii care ma tineau la TV. Era Lance (dopat sau nedopat era e chestie). Ulrich, Pantani, Rasmussen (dopati sau nedopati). Erau evadari epocale, catarari de legenda. Erau. Acum, nu mai e nimic. Toti favoritii zac linistiti in pluton, etapele curg, nu se intampla nimic. Parca e contabilitate. E ca si cum te-ai duce la Argentina-Spania si i-ai vedea pe Messi si pe Xavi cum se tin in brate ca doi boxeri, pe Tevez si Torres cum isi dau tarcoale, in timp ce rezervele ar alerga vesele pe teren tot tragand la poarta si cotnogindu-se fericite. Cam asa e turul Frantei azi. PANA AZI!.
Azi, Schmek (sau Schlek, sau whatever) - unul dintre favoriti - a evadat cu 60 de km inainte de final, cu doua catzarari monstrouase in fatza si a castigat etapa (nu si tricoul galben, dar mai e si maine o zi). Deci, inca mai respira acest tur (dopat sau nu)
Cica pe ultima catzarare (la 2600 si ceva de metri. doomiishasesutesicevademetri altitudine si astia bagau goneta pe biciclete!!!) specatorii erau pe patru randuri cale de caiva km. Stateau pe 4 randuri ca sa vada niste sportivi cum dau 120% ca sa ajunga in varf de munte. Daaaaaa!
Citatul zilei: NU TE CATZERI, NU EXISTI (Lance Armstrong catre un ciclist care voia sa faca parte din echipa lui)

d-aia cred ca n-ar trebui sa ne dam copiii la scoala

cititi un articol scris de o doamna pe care mi-as dori sa o vad mai des la televizor, sau eventual in guvern, sau oriunde o pot vedea si auzi (sau asculta) cat mai multi dintre noi

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/cele-trei-falimente-ale-educatiei-la-romani-231208.html#top_articol

in alta ordine de idei, a inceput sa imi placa Romania Libera... daca mi-ar fi placut acum 20 de ani... mie si altor cateva milioane de dobitoci, acum eram departe.

scule si meseriasi

acum vreo cateva luni m-am decis sa imi fac singur (e un fel de a zice) pergola,balustradele si ornamentele de lemn exterioare de la casa. Primisem in vizita tot felul de meseriasi, care dadusera grav din cap, imi spusesera cam cat de complicat si mult de munca e, si se carasera fara sa lase vreun pret concret (o parte din ei). Cei care imi lasasera un pret uitasera sa imi lase si un scaun ca sa pot sta jos, ca asa mi se muiasera picioarele la auzul sumei.
Asa ca, m-am hotarat: imi fac toate chestiile astea in regie proprie. Asa ca am cumparat niste lemn si niste vopsea, am pus niste constructori sa imi faca niste lucrari de infrastructura dificile si m-am apucat (cu prietenul Marinaru') de treaba. Cu alte cuvinte, aveam cu cine, dar na-veam cu ce. Adica, aveam lemnele vopsite, niste suruburi si o surubelnita electrica. in prima zi am avut nevoie de un fierastrau pendular. L-am luat de la Vecinu'. Si de o surublenita electrica mai jmechera (a adus Marinaru'). Si de o schela. Am luat-o de la Vecinu'. Si de o bormasina (adusese Marinaru'). Intre noi fie vorba, are omu' asta niste scule - toate sunt Hilti (e bine ma? am zis bine?). Si de un echer pentru unghiuri drepte (varu')
Am terminat cu ornamentele cu chiu cu vai (da' au iesit belea) si ne-am apucat de pergola. Am avut nevoie de o bormasina cu percutie jmechera rau (marinaru' -Hilti). Si de un fierastrau de lemn. Pana la urma am folosit drujba. Si de un raspel (vecinu'). Si de niste chei fixe sau nu (marinaru') Si de o scara (marinaru') Si de un polizor unghiular (vecinu'). Am pus niste stalpi si a trecut un w/e.
Next.
Am primit un smirghel de pus pe polizor pentru slefuit lemnul. Am cumparat fierastrau si boloboc. Ne-a trebuit o masina de gaurit fixa (varu'). Un burghiu de lemn de 10 (Alin care era in vizita la varu'). A mers treaba ca pe roate. Am pus "doua scanduri pe perete intr-un weekend". Asa a zis Andra.
Next.
w/e ce a trecut am avut toate aceste scule + o alta bormasina cu percutie pentru burghie mzi mici mici (varu') pentru nu am fost in stare sa scot burghiul de 11 din bormasina mare (Hilti, frate). Cu toate aceste scule (+ alte maruntisuri gen ciocan, pensule,) intr-o singura zi si fara Marinar am progresat incredibil.
D-aici se desprind doua concluzii posibile:
1. Marinaru' asta ma cam incurca
sau
2. dandu-se o cantitate si o diversitate suficenta de scule, orice papagal (adica eu) poate executa lucrari rezonabil de complicate cu rezultate excelente.

Raspunsul corect o sa il aflam dupa w/e cand, sper, o sa am si Marinar, si scule, si vreme buna, si materiale, si chef de munca.

Hilti rulz!

doua fete ale afacerii

in facultate, printre profesorii care nu erau amorfi aveam doua categorii de oameni: aia care ziceau: "sunteti ca si copii mei, imi doresc sa treaca toata lumea", etc. si care BANG! picau trei sferturi de grupa
si aia care ne cam faceau albie de porci: "ca iar n-am invatat, ca s-a copiat" si care treceau pe toata lumea.
Cam astea erau serviciile de care beneficiam cand eram student din partea profesorilor. Fie produse proaste cu customer support extraordinar, fie produse bunicele dar cu customer support de doi bani
Ei bine, acum vreo o saptamana, intr-o seara, am vrut sa citesc ceva pe Kindle. Aveam o carte super pasionanta, de care cam uitasem. Cand pun mana pe Kindle, SHOCK! ecranul era plin de dungi albe si negre din care nu se intelegea nimic. Am incercat toate metodele pe care le-am gasit pe internet, fara nici un rezultat. Asa ca, aproape invins (device-ul era luat direct din USA de niste prieteni, n-aveam nici acte, nimc) m-am hotarat sa contactez suporrtul. Am incercat pe email, dar mi s-a spus ca simptomele "mele" necesita contact telefonic. Asa ca am sunat in State, joi cam pe la 7. Spre surprinderea mea n-am dat de un indian din Bombay ci de o Deborah care foarte zambitoare m-a trecut prin aceleasi teste de pe internet si mi-a comunicat ca obiectul e mort. Si ca trebuie sa imi trimita altul. Si ca sa ii dau datele mele. Si ca inlocuirea nu costa nimic. Si ca vechiul Kindle pot sa mi-l bag in...oriunde vreau eu dar sa nu il arunc la gunoi ca nu e eco, ca lor nu le trebuie. Si cam atat.
A doua zi pana pe la 10 eram inca in stare de soc. Ma si gandeam cum ar fi decurs lucruile daca il cumparam de la emag, sau de la altex, sau de oriunde din Ro. Cand colo, ce sa vezi: primesc un sms de la UPS Romania care imi zice ca am primit un colet in vama si ca au nevoie de copia dupa buletin. Adica, joi seara am facut reclamatia, iar vineri la 10 AM aveam obiectul in vama in Ro. Am fost convins ca a venit de pe dupa coltz din Germania, dar urmarind comanda parea ca avenit chiar din state. Povestea frumoasa se cam incheie aici, pentru ca UPS Romania a reusit sa livreze miercuri.
Asa ca, vin sa va intreb: preferam produse proaste (gen Kindle) dar cu un serviciu de suport clienti fabulos, sau produse bune (gen Apple) dar cu servicii atasate cam de doi bani?
Imi aduc aminte ca totusi, plecam mult mai fericit boscorodit si cu nota de trecere in buzunar...

thunderbirds au glasuit (sau mai bine zis au tunat)

baaaaai, am fost la show-ul aerian de la Kogalniceanu!
am atat de multe chestii in cap pe care as putea sa vi le povestesc, dar nu vreau!
Vreau sa le pastrez numai pentru mine, sa-mi ramana cat mai mult in cap. E ca visele alea pe care dupa ce le povestesti, le uiti. Eu nu vreau sa uit, asa ca nu va povestesc nimic, inca.
peste vreo cateva zile, poate, o sa pun niste poze luate de pe net (ca doar nu eram fraier sa vad show-ul prin obiectiv, nu?).
Dar, intr-un fel, am fost putin mandru ca sunt roman. Baiatul ala care era liderul formatiei de 4 a facut niste chestii super. Si cred ca, daca s-ar fura mai putin, ar ramane bani ca sa avem si noi o echipa de acrobatii. Chiar si cu MIG-uri (Care intorc putin mai greu :-) )

mici vestigii istorice din Bucuresti sunt distruse... aduceti-mi o patura!

intotdeauna mi-a placut istoria (cred ca am mai zis). Dar cred ca am abordat-o gresit. Pentru ca imi aduc aminte foarte clar ca citeam din cartile de istorie dar numai la lectiile cu batalii, sau regi, sau intrigi. Si stiu sigur ca saream cu mare gratie peste partile care vorbeau despre "cultura in Tarile de Jos in timpul renasterii".
Asta inseamna ca, la varsta cand am uitat mai tot ce am invatat, mi-a ramas in cap ca istoria o face Henric al IV-lea si Carol Quintul, si nu Diaconul Coresi sau Martin Luther. Desi, la drept vorbind, e posibil sa fie chiar invers.
Si uite d-aia, cred ca m-as indigna la maxim daca ar veni Porumboiu sa demoleze Mausoleul de la Marasesti, dar ma lasa rece (dar rece rau) faptul ca se face parcare subterana pe locul unde acum cateva sute de ani era construita o manastire unde sa fie educati niste valahi. Si mie imi pasa de istorie... Da' uite ca sunt multi carora nu le pasa, si mi se pare normal. Asa cum avem piramida lui Maslow la nivel individual, cred ca ar trebui sa existe (o fi da' n-am studiat) o piramida a lui MAslow si la nivel de comunitati. Si atunci, pentru o comunitate care traieste la limita supravietuirii (asa cum e Bucurestiul as a whole) conteaza foarte mult un pasaj peste juma de Bucuresti, o parcare subterana, un bulevard nord-sud. O sa se distruga niste ruine vechi care nu sunt in clasa "A" (adica mausoleul, cetatea Neamtului, etc) - hei, nu ne pasa! Noi vrem sa ajungem repede de-acasa la munca si inapoi. Porma, cand asta o sa fie in urma noastra, vedem noi cum reconstruim Hala Matache (daca o sa ne mai pese de asta, sunt poze).
Asta e viata, suntem inca pe ultimul nivel al piramidei... pentru mult timp

bicicleta

Credeam ca n-o sa mi se intample niciodata. Credeam ca n-o sa mi se intample mie. Credeam ca... dar ce nu credeam! Si cu toate astea, azi n-am mai gasit-o. Furata de un ghertzoi, de la etajul 6 dintr-un bloc cu interfon, in conditiile in care era legata cu o inchietoare decenta. Sa imi banuiesc vizitatorii vecinilor, sau pe comisionarii care vin si pun flyere in usi? Cred ca mai degraba pe ultimii...
Oricum, intodeauna mi-am dorit sa cumpar o bicicleta furata :-) ma gadeam ca ies mai ieftin. Ei bine, acum am ocazia sa o cumpar fix pe-a mea.

Pasarile Tunetului vor concerta in Romania

acum fix 17 ani cand Iliescu parea etern am auzit la radio sau la TV (Ca internet nu prea era) ca Blue Angels vin in Romania pentru o demonstratie. Cum pe vremea aia mi se parea o chestie atat de naturala ca o trupa celebra sa vina la noi incat nu m-am daus. Am zis ca ma duc la anu'. Si n-au mai venit. Si uite ca acum (pe 8 iunie mai precis) vin verii lor, nu la Bucuresti ci la Constanta. Nu stiu daca chiar o sa reusesc sa ma organizez sa ma duc, dar chiar as vrea.

osama mort. va simtiti deja mai in siguranta?

Deci stirea-stirilor a asteptat sfrsitul saptamanii sa iasa la iveala:
steaua a batut in sfarsit pe cineva!!!
nu, serios. pai, binladeni o sa se mai omoare, mostenitorii (fostei) mari britanii s-or mai casaori ei, dar doua goluri Dica intr-un singur meci nu se vor mai vedea.

Acum, despre binladen (osama). Din cate aflu il vanara intr-un fel de Pipera al pakistanului, unde nu stia nimeni ca locuieste. Adica, unii sunt luati de prosti..
va dau variante:
1. noi, bizonii - americanii afla de un an de osama, dar il matrasesc fix acum, iar pakistanezii habar n-aveau ca ala statea in ditai vila de lux
2. americanii - "domnu' pakistanez pentru a mia oara va intreb - stiti unde e binladen?" "nem tudom binaldenu". "Ah, OK, intrebam la vecini"
3. pakistanezii - "l-am gasit pe binladen ca urmare a eforturilor analistilor si serviciilor, si l-am matrasit
Cred ca pur si simplu dupa atata amar de ani de papat banii americanilor degeaba, niste pakistanezi la care n-a ajuns (sau s-a terminat) cascavalul s-au gandit sa il dea in gat. Cred ca osama era mai mult sau mai putin prizonier si ca a fost livrat, preferabil mort ca sa nu poata sa dea si el "wikileaks"
Mie imi cam seamana a "wag the dog".
Si mai cred ca brusc o sa aflam ca teroristii au alt sef la fel de nervos. Asa ca o sa avem in continuare scan-uri la aeroport, camere de luat vederi peste tot si in general tot bullshit-ul de state totalitare discrete care a inceput sa se intample de la 2001 incoa.
Sau, poate ca o sa descoperim ca in buna traditie musulmana, o data conducatorul mort, societatea respectiva se duce dracului. Desi, ce conducator o fi ala care sta in vila de 1M USD cand oamenii lui zac in pesteri, eu nu prea stiu.

romanii au talent, dar n-au discernamant, scoala si latele...

Asadar, prima editie a show-ului de succes mondial a ramas in urma. Avem un premiant si multi castigatori. Totul este minunat si pentru detalii puteti consulta ziarele Libertatea, Cancan si cine si-o mai bate capul de-acum inainte cu informatii despre finalisti.
Problema insa, e in alta parte. De fapt, sunt mai multe, si o sa le iau pe rand:
Am avut un show unde era (teoretic) vorba despre talent. Dupa parerea mea talentul este ceea ce se intampla atunci cand ai (de exemplu) o minge in casa si reusesti sa o tii pe cap in timp ce mananci. Daca la chestia asta aduagi si MUNCA te transformi in Ronaldinio si joci la Milan. Din acest motiv, macar 3/4 din concurenti n-aveau ce sa caute acolo (mai ales aia cu dansurile) pentru ca la ei era vorba despre putin talent si multa munca. Adica, ei venisera la show ca niste Ronaldinio gata ratati
In al doilea rand, mi se pare total incorect ca la un astfel de show sa aiba voie sa se produca cei care canta... Pentru astea exista alte concursuri - gen "X-Factor". Pai, vine saracul baiatul ala care este barman (sau fata de la circ, sau aia de la bara) si face un show la preselectie. Trece in faza urmatoare unde lumea (nu juriul, care stie despre ce e vorba, ci bizonul care voteaza) asteapta de la el alt show. PE urma, ajunge in finala unde iar se asteapta altceva. Pai de unde frate? ca pentru asta e nevoie de luni intregi de exercitiu... In timp ce grasele alea (sau ciudatul de sopran) trec de la Gloria Gaynor la Aretha Franklin si gata.
In al treilea rand, votul public mi se pare o tampenie (inclusiv la politica). Ca deobicei, romanul voteaza cazul, nu prestatia. Evident, cu exceptia alegerilor politice, cand face exact ep dos.
In ne-ultimul rand, nu inteleg de ce au primit profesionisti (circarii, barmanul, etc).
Si, un ultimul dar nu cel mai din urma rand, faptul ca acei oameni (unii dintre ei) nu au fost descoperiti pana acum e un esec al scolii si al societatii minunate in care traim. O scoala in care profesorii fac strungari din oamenii care ar putea canta mai bine ca Frankk Sinatra. OK, nu la New York, dar macar sambata intr-un club.

viva shalke!

ma simt atat de razbunat. Eram sigur ca orice echipa care nu isi bate joc o sa faca harcea-parcea din baietii de la Inter.
Cu toate astea, golul lui Stankovici din secunda 28 cred ca e cel mai frumos gol din ultimul timp. N-o fi fost dribling ca a lu' Maradona, sau Messi, dar mi se pare totusi fabulos. Sut din voleu din prima de la 50 metri care s-a dus direct in poarta nu mai vezi d-acu' inainte.

un meci care ma umple de spume

e 2-2 si e exact ce trebuie. Bayern isi arata locul din clasament - nu joaca prost, dar nu are nici un fel de orizont. Mi se pare ca e ca in meciurile pe care le jucam cand eram mici -"ailalti" erau super chiftele, dar noua nu ne iesea nimic. Si uite asa, in loc de 6-0 si super umilinta, ne taram cu aia in carca cu 2-2 sau 3-4.
tocmai am vazut doua faze care in orice alt meci ar fi fost goluri sigure. Dar si-au batut joc si imbecilii aia de italieni o sa sse califice cu siguranta, cu toate ca si picioarele lor au mai multe coltzuri decat e normal.
Gomez ar trebui sa se apuce de gradinarit.
Chivu are copii acasa si ar putea sa isi inchipuie ca e bunic si sa se lase.
Ribery e bun la circ sa sperie copii mici si babe pensionare.
Portarul lui Bayern - un anonim - ma face sa ma gandesc cu nostalgie la Gospodarek
Altintop un tzigan prost
Pandev si coutinio - Lucescu ar face UN jucator decent din ei

noi si alienii; noi, alienii

pe piata a iesit un nou film: "battle Los Angeles" pe care intamplator sau nu imi doream sa il vad; vazusem trailerele care pareau interesante asa ca m-am apucat sa citesc ce au scris la reviewuri aia care l-au vazut (s-a lansat fix ieri). Toti, da' toti! sunt ultragiati de urmatorul fapt: cum se poate domle ca alienii care traverseaza universul sa aiba arme balistice (adica gloante si rachete) si nu lasere si fazere si TIE fighters si alte d'astea?. Mai sunt si alte chestii din film de care sunt ultragiati (gen: "filmul e prost") dar asta cu alienii e buna de dezvoltat
Asa ca: daca alienii ne-ar vizita, ar fi mototoi ca in "ET" sau "Close encounters ..." sau "Abyss"?
sau high-tech si rai ca in ID4?
sau high-tech da' amarati ca in "Disctrict 9"?
sau high-tech, rai, da' slabi e inger ca in "razboiul lumilor"
sau high-tech da' turisti ca in "predator"?
sau ca Paul?
Cred ca e irelevant... Nici macar Asimov nu prea a avut curaj sa isi dea cu parerea despre alieni... intrebarea se pune altfel: noi, daca am fi "alieni" pentru altii, cm am fi?
Pai, daca disperati de: lipsa de petrol, cataclisme si suprapopulatie ne-am decide sa o luam spre stele, cred ca toate eforturile s-ar concentra spre transport si lifesupport. Si nu prea vad vreun spin-off care sa se transforme in arma din astea doua. Asa ca am ajunge pe langa vreo planeta buna de colonizat (jefuit) tot cu alde F35, Suhoi, M1A1, tomahawk si US Marines. Poate ceva mai buni (armuri, blindaje, viteza, firepower), dar la baza la fel ca acum. Asa ca nu mi se pare prea deplasat sa presupunem ca, la randul nostru am fi invadati de niste alieni care folosesc propulsie chimica, arme cu proiectile si rotzi, asa cum se intampla in filmul de la care am plecat.
Cat despre film, va zic dupa ce il vad. If I can be bothered...

un castigator

da, cutremurul de azi are un castigator: gaddafi.
pentru ca incepand de azi nimanui nu ii mai pasa de Libia. Benghazi si Tobruk au coborat inapoi in cartile de istorie, langa Rommel si Montgomery.
Cutremurul din Japonia a facut muci nu numai Japonia, ci pe noi toti. Ne-a aratat ca pana si cei mai pregatiti oameni sunt niste mici furnici cand natura se supara. Si s-a suparat rau.
In concluzie, mama Omida prezice asa:
1. cu toate ca pe o perioada oarecare consumul de petrol la nivel mondal o sa scada (japonia consuma la greu, nu?) pretul o sa sa sara in aer
2. economia SUA o sa creasca vizibil pe termen scurt(pariati pe Dow J.). Cand concurentza e la pamant (la propriu) iti merge bine, nu?
3. Economia Japoniei o sa creasca si ea. Va dati seama cate masini, camioane, casetofoane, etc. s-au dus pe apa pacificului? japonezii nu sunt niste sarantoci, o sa aiba cu ce sa cumpere altele
4. pacificul nu e un loc chiar sigur... chile, n.zeelanda, japonia. Lasam Tahiti pentru la anul
5. Gaddafi a castigat

corectitudinea politica

"Corectitudinea politică este o doctrina, cultivata de o minoritate deliranta, ilogica, promovata de mass-media oficiala, care sustine afirmatia cum ca este intrutotul posibil sa apuci o bucata de căcat de partea curata".

asta a zis un nene care a castigat un concurs de definitii in America

cat de departe poti sa mergi?

sa zicem ca esti un stat. Si unii cetateni au o problema cu modul in care se desfasoara treburile in statul respectiv. Ca nu-s locuri de munca, si aia si ailalta. Si uite cum intr-o zi au pus mana pe un oras, si au luat-o spre capitala, sa dea guvernul, presedintele, statul, jos. Guvernul trimite armata cu tancurile peste ei. E greu in Libia, nu? O fi, dar tocmai v-am povestit despre ultima mineriada... Si daca aia nu s-ar fi predat si iesea cu sange? Veneau puscasii marini olandezi pe ascuns si la noi?
E OK sa trimiti armata impotriva poporului rasculat, atunci cand toate celelalte mijloace au dat gres? Noi, de-aici zicem ca da. Statul trebuie aparat cu orice pret... sau nu?
Ma intreb cum se vede Libia azi fata de mineriada de acum cativa ani din Indonezia, sa zicem. Cred ca din Indonezia se vede cam la fel, doar ca fara sange. Da' asta e oricum specific national - noi ne "dam pe spate" repejor, cam ca francezii.
Daca in loc de Libia ar fi fost Marocul am fi tratat situatia la fel? Stim cu totii ca Gadhafi e un dictator terorist, dar cat de departe are voie un dictator sa mearga ca sa pastreze status quo-ul? Mai ales daca are si mult petrol? Are voie sa faca ceva? Pai, in Paris acum cativa ani cum a fost? Si cu toate astea nimeni nu l-a pus pe scaraotzki sa demisioneze. Eh, cred ca le-a fost frica sa nu se predea naibii totzi

3-1 si 0-3

unii pot.
Liverpool -manchester united 3-1. Un mic macel, si sperante pentru viitor
altii nu pot.
Steaua-Brasov 0-3. 0 la 3!!!! Nimic, nimic, nimic. Bre Gigi, poate penibilul in care ne aflam te va impinge sa te cari

o fi bine fara "rai"?

zilele astea avem libia...
am avut tunisia si egipt. ar mai ramane algeria (care nu a fost nici pana acum cinestiece tara linistita) si marocul - dar am avut un mic conflict si la tanger zilele astea.
Asa ca, toata partea de sud a mediteranei se transforma din micul paradis turistic al europenilor spalaciti intr-o zona nesigura si instabila. Democratia la arabi... e o gluma proasta, d-aia o sa fie instabila zona aia. Ma gandesc la Romanica dupa revolutie... daca nu era mirajul cu UE si NATO, la care sa visam, cred ca si la noi ar fi fost dezastru. Mai rau decat e. Asa ca, cred ca s-a cam terminat cu concediile ieftine in africa de nord pentru englezi si nemti. Mai multi turisti la noi, nu?
Or fi fost niste dictatori mubarak, kadafi si cu tunisianul ala, dar nu degeaba erau sprijiniti de tarile din vest... sa tina boborul in frau si preturile mici la all inclusive.

un top gear reusit

episodul de saptamana asta a fost foarete tare!
a avut doua momente in care am ras ("Stig are in portofel o poza cu portofelul lui" si inca unul, secret), a avut o super gagica invitata, si o idee buna. Chiar mi-a placut

L'abureau

adica :la birou (daca nu stiti franceza)
Sau sa ma gandesc de vreo cateva zile (ne-am schimbat biroul) care e treaba cu confortul la birou. Ce ne face sa fim multumiti, relaxati,zambitori si prietenosi?
La inceput am lucrat intr-o hala in Pipera. Era departe de orice, era mobilata ca o hala si... dar ce fotbal cu scaunele de birou am mai tras cu Spiderul!!! RAM-ul era o avere, dar aveam nevoie pentru Starcraft, asa ca am rechiztionat...
Pe urma am lucrat intr-un demisol... sau ceva cu un geam mic intr-un colt, care fusese magazie sau hol, cu niste mese de melamina si scaune de fier... dar ce bomberman in 5 incingeam!!! Un loc avea vedere la lift, asa ca aveam Chief Early Warning.
Pe urma ne-am mutat in aceeasi cladire, la etajul 1 cu geamuri multe si spre sud. in vreo 50 MP eram 5 oameni, capatasem (eu)de la directorii clientului niste scaune de directori casate (piele, boierie) si ne-am topit de caldura vara aia. Dar cu ocazia asta firma ne-a dat un televizor sa ne uitam la WC2002. Si Cossacks.
Pana la urma, proiectul s-a terminat si ne-am intors la firma. Firma nu prea stia ce sa faca cu noi (remember Vietnam?) asa ca ne-a aranjat ca la scoala, doi cate doi la niste birouri de lemn intr-un fost hol. Dar Cossacks mergea si pe laptopuri. Si am plecat.
La urmatorul job, birourile erau de jur imrejurulul unui acvariu central in care inotau serverele. Era misto ca eram numai noi, vreo 7 insi. Acces controlat, nici chiar presedintele nu putea intra. Se putea fuma. Ne-am mutat si de-acolo - sala serverelor se marise, asa ca am urcat cateva etaje. Temporar. Ne-am mutat dupa aia in alta cladire. Am dat piept cu open space, dar nu era rau. Pana la urma eram numai noi, baietii. N-am apucat sa murdarim prea mult mocheta, ca iar ne-am mutat. In Nord, langa herastrau. Open space, deja nu mai era chiar asa fun. Eram tot noi, dar parca eram mai multi. Aveam si secretara, magazie, d-astea. Drumul pana la birou dimineata prin herastrau era insa misto. Broaste testoase, vederite, aer curat. Placut. S-a terminat si cu asta curand. Am cumparat o banca mult mai mica si am fost mutati la ea acasa, tot la marginea herastraului. In niste bancute ca la scoala. Asa ca am plecat.
Noul job, noi experiente: etajul 7, geamuri mari, priveliste interesanta. Probleme cu aerul conditionat pentru unii colegi, mobilierul cam vechi, dar era misto.
Aber, liebe zuschauer, cand nu esti in stare sa faci bani, profitul se tine taind cheltuieli. Si, la un moment dat, vine si momentul in care poti taia cheltuieli micsorand birourile si inghesuind 5 oameni intr-un spatiu pentru 3. Si asa am ajuns de stau in niste bancute ca la scoala. Si nu imi place deloc

fernando torres la chelsea pentru 50 M GBP

...sau cel putin asa scrie "the sun". Tare's curios cum o sa alerge torres fara o mana! mana aia pe care si-a tatuat "you'll never walk alone". Presupun ca la un moment dat o sa i-o rupa vreunul in vestiar, nu?

sa-i explice cineva ofsaidul lui stig

in top gear-ul de ieri (sau topul gear) am avut o revelatie... stim sau nu cine a fost stig pana acu 6 luni, da' asta nou e mult mai tare. Si pe langa ca e mai tare, e si mai putin important decat ala de data trecuta. Pentru ca, daca personajul Stig a rezistat unei astfel de lovituri cum a fost aia de-a primit-o de la ben collins, inseamna ca o sa il poata schimba la fiecare doua episoade fara sa mai conteze. De-acum Stig este exact ce este - un anonim. Da' bun. Vedetele invitate scot timpi mult mai buni decat alea pe care le pregatea vechiul Stig, iar pe teren, fratioare, i-a facut praf pe australieni. Am fost gata sa sar de pe scaun.
Si-acum la lucruri serioase: invitat Boris Becker, la vreo 50 ani, acum comentator ocazional la sky sports cred (cand e Wimbledonul). Printre altele, cei doi (prima data cand Clarkson se uita IN SUS la un invitat cand stau amandoi in picioare) au adus vorba despre comentatorul (celebru printre fanii jocurilor FIFA) concediat (a fost silit sa demisioneze) zilele astea de Sky Sports pentru ca la un meci de fotbal unde era o doamna arbitru si-a permis sa comenteze despre ea (nu era in direct dar cineva l-a inregistrat) catre colegul lui ceva de genul "sper ca i-au povestit cum e cu regula offside-ului". Adica ala a facut o gluma proasta "off the record" si l-au dat afara! Si la noi, unu' o face p-aia pitica nenorocita, si alalalt pe aia "tiganca imputita" , si-asa mai departe, si nimic. Ei bine, domnilor englezi, sunteti niste dobitoci! N-aveti simtul umorului de loc. Nu toti, pentru ca macar Clarkson inca are voie sa faca glume proaste pe post

trenuletze

Acum vreo 10 ani m-a trimis firma la un curs tampit la Munchen. Nu imi mai amintesc nimic din curs, dar imi amintesc cu mare placere ca am vizitat cel mai tare muzeu (din cate stiu eu) Der(die sau das) Deutsches Museum - muzeul tehnicii din Munchen. Un muzeu al tehnicii din cel mai tare oras din tara tehnicii e o mare jmecherie, credeti-ma pe cuvant. Oricum, nu asta e important. Important e ca, intr-un anume locushor in acel muzeu era o diorama cu trenulete. Adica, pe vreo multi metri patrati era o mica lume cu trenuri, tunele, masinutze, oameni, etc.etc.etc., care isi vedeau de treaba lor, de 2 ori pe zi cate 30 minute parca (la 10:00 si la 14:00).
Toata chestia era atat de minunata incat m-am dus sa vad lucrurile in miscare si la 10 si la 14 (recunosc ca la show-ul de la ora 14 a trebuit sa imi fac loc in fata printre niste copii de 8-10 ani recalcitranti (nu mi-e clar de ce, oricum ei erau prea mici sa inteleaga ceva)
Alta data, la mall-ul din Vitan m-am trezit fata in fata (la Diverta) cu o chestie similara care era in plin setup (venea Craciunul si cred ca o firma care vinde trenulete si accesorii se pregatea de un demo. am fost atat de fascinat de chestie incat vanzatorul (sau paznicul, sau proprietarul) a dat drumul la show (desi setup-ul nu era complet) numai ca sa imi arate cum se descarca de pe vapoare niste containere cat cutiile de chibrituri in niste TIR-uri care dupa aia plecau din port si le descarcau la randul lor pe niste trenuri care dispareau dupa un munte inalt de un metru jumate.
Ei bine, de vreo 8 ani nemtii (tot ei) lucreaza la show-ul cu trenulete suprem:
daca ma auziti vreodata ca ma duc la Hamburg, d-aia ma duc

stire de tocilari: domnul Eric nu se mai ocupa

Acum vreo multi ani (vreo 10-15) Laurentiu si Sergiu erau studenti. Ma rog, erau studenti geniali si au inventat ceva (cred ca se plictiseau la scoala). Inventia lor a fost atat de tare incat si-au facut o firma si au inceput sa o vinda. Numai ca firma mergea atat de bine, incat la un moment dat au dat de dracu': intalniri cu oameni de afaceri, contracte, strategie, dezvoltare, produse noi, d-astea. Si atunci Laurentiu si Sergiu au dus firma de rapa pentru ca habar n-aveau pe ce lume traiau. Isn't it cute? But is wroooong!!!! Nu, Sergiu si cu Laur erau geniali, dupa cum v-am zis. Asa ca l-au adus pe domnul Eric (domnul Eric era un tip care mai condusese vreo 2 firme), l-au facut CEO si i-au dat firma pe mana, pentru ca, pana la urma ei erau studenti si aveau altceva de facut.
Ei bine, au trecut 10 ani, firma a ajuns destul de jmechera iar domnul Eric ieri s-a tras un pas in spate si l-a lasat pe Laurentiu (care in 10 ani n-a frecat-o numai cu masini si parasute) CEO in locul lui.
Desigur, povestea ar fi putut fi diferita: domnul Eric ar fi incercat sa le ia firma celor doi, care oricum n-ar fi bagat de seama fiind prin cluburi cu praful in nas, iar acum, dupa 10 ani de lupta, unul dintre ei - ala care, sa zicem avea tatal parlamentar, reuseste o dubla lovitura: il da pe Eric la o parte si il marginalizeaza si pe Sergiu.
da' sincer eu cred ca povestea e mai frumoasa asa cum scrie in ziare. Domnul Eric a reusit sa faca din ceva bun ceva extraordinar ("good to great" e o mare jmecherie cica), iar domnii Larry si Sergey s-au decis ca s-au facut baieti mari si e timpul sa isi conduca singuri goagalul