pe REM n-o sa-i vedem in Romania

pentru ca azi si-au anuntat desfiintarea, sau despartirea, sau gata.
unii dintre noi au si uitat ca exista, dar ei erau acolo si faceau ce stiau ei - mai bine, sau mai putin bine - dupa caz. Pentru un pseudofan ca mine (care a lasat-o balta cu rem de vreo 10 ani) doua chestii au fost mai interesante in stirea pe care am citit-o pe yahoo music (nu intru in detaliile cu "ramanem prieteni, va multumim tuturor", balhblah):
un comentariu al unuia care a zis ca : " frumos din partea lor ca ne-au asteptat pe totzi sa ne facem mari inainte sa..."
si nota de incheiere a autorului:
"ok, U2, it's up to YOU now to live forever"

cupa mondiala de rugby... ca pe vremuri

adica o putem vedea la bulgari. Pentru ca, desi Nationala e calificata pentru a nu-stiu-cata-oara consecutiv la un campionat mondial, in afara de DIGI nimeni nu s-a deranjat sa transmita meciurile. Si cand zic nimeni, ma refer mai ales la dobitocii pe care ii platim vrand-nevrand, si anume TVR1. Asa ca, cine are DIGi, sa imi zica si mie cat se termina Noua Zeelanda -Franta, sambata la ora 11 AM.

PS: si io mi-am pus DOLCE la mosie... ce animal...

ghiveciul zilei

in primu rand: de cand cu alqaeda e de cacat sa mai fii terorist in lumea civilizata... cine a mai auzit de atentate in belfast sau in tara bascilor? cred ca s-au retras la cules de mushetzel si asteapta sa vada ce se mai intampla.
Apropo de tzra bascilor, ultimii 5 ani ne arata ca cel mai jmecher tip de "terorism" in ziua de azi e ala pe care il face Catalunya - cu cluburile sale ed Sport. Cred ca mesajul pe care il pot transmite sepratistii basci dupa ce dau foc unei masini e nimica toata pe langa "catalunya is not spain" pe care il vezi in finala ligii campionilor scris pe bannere
Apropo de teroristi, eu daca as fi arab fundamentalist nu m-as preocupa prea tare cu ranchiuna pe termen lung a americanilor... USS Arizona e dovada (era sa zic vie) ca orice act terorist poate fi uitat pana la urma...
Si, apropo de Spania si de criza - cred ca Spania e cheia de bolta a crizei in Europa. Nu grecii aia fara nici un fel de importanta (pentru ca la urma-urmei o sa vanda 100 de insule si o sa scape), nici portughezii, nici irlandezii (am numit toti pestii mici). Spania, cu bascii si cu catalunezii si cu 20% someri e cheia. Chiar ma intreb cat timp o sa mai tina pliscul catalunezii astia...

red arrow down

pentru cei care (ca mine) cred ca pilotii de la tbirds, red arrows sau blue angels sunt un fel de semizei, azi primim stirea care ne aduce cu picioarele (sau aripile) pe pamant. La show-ul aviatic de la Bournemouth,ieri-alaltaieri, unul dintre redarrows a imitat un mig 21. Adica s-a stricat, iar pilotul ala a preferat sa-l infiga in pamant decat sa sara la timp. Locuitorii caselor care au fost astfel evitate ii sunt recunoscatori...

Cum construim o pergola

La cererea publicului revin cu un nou episod despre pergola mea faimoasa, dar de data asta mai serios.
Intotdeauna (si mai ales in ultimele saptamani) m-am intrebat cum naiba se construieste o pergola? o fi greu? cam cat dureaza si ce materiale sunt necesare? poti sa construiesti o pergola daca nu esti constructor-profesionist-de-pergole?
Raspunsurile vor reiesi din poevstea de mai jos, dar versiunea scurta este:
Daca aveti un prieten cu multa bunavointa, bun-simt tehnic, timp si multe scule (Hilti rulz!!)puteti sa il ajutati sa va construiasca o pergola. Va iesi mult mai ieftin si mai bine decat daca ar face-o un profesionist.
Si-acum, sa incepem.
Inainte sa ne apucam de treaba, situatia statea asa (fara schele)

adica, o terasa de 14.8 m lungime si 3.5 latime.
Iar proiectul zicea ca trebuia sa iasa asa: (urmeaza planul de la arhietct daca il gasesc).

Dupa mintea noastra (aia de am facut constructia) problemele erau doua la numar:
cum sprijinim scandurile orizontale la capatul 1 (langa pereti) si la capatul 2 (la marginea terasei). Solutia s-a autopropus, in sensul unei strcturi formata din stalpi verticali de 10x10 cm, inalti de 2.20m pe care i-am rigidizat la capatul de sus cu alti stalpi de 10x10. stalpii verticali i-am pus cam la 3m distanta, fixati in gura terasei cu console metalice de 10x10 cm in forma de "L" (cate doua la fiecare stalp. Consolele le-am fixat in terasa cu suruburi de M8/8 cm, iar de stalpi le-am prins cu holzsuruburi. Ridicarea stalpilor a fost destul de laborioasa, mai ales daca te gandesti ca lemnul era prelucrat cu curu' : il loc sa fie paralelipipedici, ei erau aproape helicoidali. Ceea ce a insemnat ca bolobocul (zis si boc) o lua pur si simplu razna pe fiecare fatza, si ca verticala locului nu statea deloc locului. Ma rog, i-am ridicat.
Deci materiale: stalpi de 10x10x220, dibluri de 12, suruburi, console, saibe, holzsuruburi
Scule: bormasina cu percutie pentru gaurile in beton, burghie echer, boc, surubelnite electrice, bit-uri, ciocan, fierastrau, raspel pentru lemn, aparat slefuit lemn, capre, scara, ruleta, chei tubulare. Io am avut doar fierastrau si caprele

Etapa 2 a fost sa punem stalpii transversali. Aici am facut o inginerie: intrucat transversalii se ombinau fix in varful verticalilor, ne-am gandit sa nu ii unim bot-in-bot, ci in forma de L. Adica, pe o lungime de 10 cm a sectiunii stalpului vertical, transversalul din stanga venea 2cm lungime pana la jumate, si 8 cm lungime de la jumate. ala din drepata venea invers. Ma rog, ati inteles voi. Ne-a fost mai greu sa taiem stalpii aia perfect, dar am mai dat de lucru si la chituitori cu ocazia asta.
am ajuns deci la un cadru format din 6 stalpi verticali si 5 orizontali, destul de rigid.
Urma problema a doua, fixarea de perete.
Nu mi-e foarte clar cum ar fi procedat profesionistii, dar noi amatorii ne-am gandit destul de mult... Sa le prindem individual ar fi fost cam complicat (fatada avea si 8 cm de polistiren). Ar fi trebuit prinse de zidul din spate oricum, si asta insemna...ceva.
Am fi putut taia un sant in polistiren pe toata lungimea terasei, ceva de 10 cm latime in care sa infigem stalpi de 10x10 cm si pe ei sa prindem longitudinalii. Asta de fapt a fost planul B.
Planul A a fost sa fixam niste scanduri de 10x5 de perete, lipite de polistiren, cu 4 suruburi care sa ajunga pana la zid (noroc ca intre boiandrugi si centura am avut numai beton). Suruburile alea erau asa: prezoane care inrau in dibluri, piulita de cuplare, bara filetata care iesea numai bine 6 cm din polistiren. Am dat gauri in scandura, am varat gaurile in tije, am strans cu piulite si am rezolvat problema. Nici stanca Gibraltar nu e mai solida decat ce am facut noi. Ma rog, mai vorbim la primavara.
Materiale: scandura 10x5x400 cm, dibluri de 12, prezoane, piulite cuplare, bara filetata, piulite, saibe
Scule: Aceleasi de mai devreme + bormasina fixa si burghiu de 10 pentru lemn + o cheie tubulara tziganeasca pe care ne-a facut-o tata lu' Marinaru' in juma de ora, asa cum am mai povestit. Deci am cam terminat cu suportii, dupa cum reiese si din filmuletul de mai jos:

Tura urmatoare am inceput sa punem longitudinalii, adica, pergola, la dracu'!
aceiasi 10x5x400 au fost alesi, pusi cu latura de 10cm pe verticala, sa nu faca burta. La 60 cm distanta au iesit vreo 20 de bucati. Pa-stia i-am prins tot cu console in forma de "L", dar de 4x4 cm. In partea dinspre perete i-am prins direct de lemn, in capatul celalalt am pilit cu raspelul o adancitura lata de 5 cm (pentru ca pe perete ei plecau de a 2.40 m si ajungeau la 2.20 m ar fi insemnat ca suprafata de contact ar fi fost foarte mica, asa ca le-am facut un fagash.
Asta mi-a luat cam o zi, timp in care Marinaru' a fixat balustradele impreuna cu tata. D-aici o cam lalai pentru ca devine neinteresant - prbleme tehnice n-au mai fost - intre doi stalpi mari verticali am pus unul mic de 85 cm pe care am sprijinit balustrada (aceeasi 10x5 cm). Asa ca aveam cate o sectiune de balustrada prinsa la capete in "L"-uri de stalpii verticali mari, iar in mijloc sprijinita (si prinsa) de stalpul veritcal mic.
Scule: aceleasi, de notat ca surubelnitele cu acumulatori au fost foarte utile (da, chiar si chifteaua pe care o aveam eu - el a adus un Hilti, desigur)
A mai urmat un episod - inchiderea terasei in partea dinspre nord cu niste scanduri orizontale - conform pozei. Aici am cam dat-o de gard pentru ca suprafata de acoperit nu era dreptunghiulara, ci in forma de trapez. A iest rezonabil, oricum.
Dupa aia, sameold, sameold. Balustrada la terasa de la etaj si la balcon. Destul de complicat pentru ca era la etaj si pentru ca marginile terasei erau finisate cu polistiren, ceea ce insemna ca era cam greu cu diblurile. Mai ales ca, deja fiind intr-o forma fizica extraordinara, prinsesem (chiar si eu) gust sa rupem suruburile in dibluri. Ceea ce a insemnat alte gauri, modificari de console "L" (ca si astea vin cu gauri predefinite). Am mai consumat aici (in plus fata de anterioarele) niste discuri de flex, inca un bax de apa minerala si niste nervi (a, ba nu, ca Anra nu era).
Cam asta ar fi cu pergola si balustradele. Despre ornamentele de lemn puse anterior nu zic nimic - acolo doar ne-am antrenat
Ar mai fi ceva totusi - orice gard de terasa pe langa mana curenta trebuie sa mai aiba niste randuri de ceva ca sa nu aluneci pe SUB ea cand esti beat sau mic de inaltime (de ex. copiii sau Andrei). Aici orice fraier ar fi pus alte scanduri, numa bine incat atunci cand se uita din casa sa vada totul printr-un gard. Da' noi nu suntem orice fraieri, ci fraieri cu simt de observatie. Asa ca Andra a vazut la cineva acasa un fel de balustrada din cablu de otel, mie mi s-a parut interesanta ideea si am pus-o in practica. Greu. Duceti-va la un magazin de diy si cereti terminatoare sau intinzatoare de cablu de otel.O sa va dea ceva oribil, prin care trageti cablul, il indoiti si il prindeti in suruburi. Si ramaneti cu niste moate de otel si cu niste chestii in forma de semn de intrebare pe care le infigeti in zid... yuck!
Asa ca m-am gandit la alt sistem. pe care o sa-l evdeti in poze, da' nu o sa va prindeti cum l-am facut.
Ah, inca ceva: lemnul l-am dat cu doua straturi de grund, 2 straturi de lac colorat palisandru si doua straturi de lac protector.
Si-acum, vreo 3 poze, ca sa vedeti cum a iesit:



Ne-a iesit mai bine decat daca facem lucrarea cu niste profesionisti? nu stiu, dar sunt sigur ca niste angajati nu s-ar fi omorat atata cu firea pentru niste mm lipsa, sau pentru un cm diferenta intre doua lungimi, sau pentru niste stalpi care nu erau perfect verticali. Nu cred ca ar fi scos un stalp de 4 ori pana cand a aparut perfect vertical. Poate le-ar fi iesit totul perfect din prima - si masuratori, si taieri si instalari, dar ma indoiesc.

Furnica-de-cablu

Cercetatorii japonezi de la Toshiba au anuntat zilele trecute finalizarea cu succes a unui poiect care va bucura milioane de IT-isti: furnica-de-cablu. Descrisa ca "un dispozitiv robotic miniatural" de numai 3 cm lungime, furnica de cablu are ca scop rezovarea unei probleme cu care se confrunta 2 datacentere din 3 (conform unui studiu independent): identificarea precisa a cablurilor de date si de curent (mai ales in datacenterele vechi). Este un lucru stiut ca 10% din down-time-ul total la nivel mondial se datoareaza intreruperii accidentale a alimentarii cu curent electric sau a legaturii de date.
Furnica de cablu rezolva acesta problema intr-un fel simplu: plasata in capatul unui fir ea il va urma neabatuta (strecurandu-se printre alte cabluri) pana la capatul celalalt cu o precizie (pretinsa de producator) de 99.9999%. Modul in care "furnica" urmeaza acelasi cablu fara a se "rataci este secret, se pare insa ca forma ei ii va permite sa se strecoare chiar si printre manunchiurile de cabluri foarte stranse. Cu o viteza de 5m/min ar putea ajuta la "maparea" unui datacenter scapat de sub control doar in cateva zile. Aceeasi cercetatori lucreaza deja la o versiune imbunatatita, care va permite furnicii sa marcheze fiecare cablu cu un lichid fluorescent, astfel incat inginerii sa poata identifica integul traseu al unui cablu, nu numai capetele sale.
Asta a fost o stire de la anu si la multi ani

hobby-urile vin si se duc

am un mare respect pentru cei care "colectioneaza de 30 de ani..." tot felul de chestii - timbre, chei, clante, reviste, etc. Sau pentru cei care pot mentine o pasiune pentru o activitate pe termen lung. Pentru ca eu nu pot.
Ma uitam zilele trecute prin niste mailuri mai vechi (de prin 2000) si am observat ca pe vremea aia scriam cateva pe zi (non-business related ;-) ) . Aveam-n-aveam ceva de zis, scriam. Cam cum ar trebui sa fac si cu blogul asta. Cred ca era un fel de hobby pe care nu il mai am acum. Dupa aia, mi-am amintit ca cu vreo cativa ani inainte eram terminat dupa fotbal - n-as fi scapat un meci din divizia c daca se dadea la televizor, iar un w/e fara sa joc "un fotbal" cu baietii era un w/e pierdut. S-a dus si asta (as putea sa zic ca e de la genunchi sau, ma rog, de la tot felul de parti ale corpului care nu mai vor sa se indoaie si sa se roteasca, dar de fapt e de la cap - s-a terminat "benzina" care tinea motorul "fotbal" pornit). Cand eram copil colectionam timbre si abtibilduri cu fotbalisti. La un moment dat, revista Playboy (m-am oprit) Sau cartile "StarWars" (pe care le si citeam). S-a terminat si cu asta - n-am mai citit una noua de cativa ani. Ma intreb care e hobby-ul pe care il am acum si de care o sa ma despart curand?