marți, 27 aprilie 2010
istoria Frantei- e timpul sa terminam
Acum, cu banii de la nemti (despagubiri de razboi) francezii construiesc cele mai formidabile fotificatii vazute pana atunci, la granita comuna dintre ei si nemti. Si totul e din nou, linistit.
Vine 1940, e vara. De aproape un an in razboi cu nemtii (timp in care nu se trasese mai nici un foc de arma) francezii stau oarecum linistiti in spatele linei Maginot. Englezii sunt iar cu ei, totul e bine. Si deodata: BAAAANG: belgienii ii ataca din nou!!!!! cum, nu sunt belgienii? Desigur, nemtii. Adica, pentru a doua oara, prin acelasi loc, si astia nu s-au prins? Se pare ca nu. De data asta, treburile merg rapid: 40 de ani de prietenie cu francezii, si englezii s-au prostit: gata-gata sa se predea si ei. Ii salveaza marea manecii, flota si RAF. Pe francezi nu ii salveaza decat batistutzele albe. Capitulare, colaborationism. Urmeaza 5 ani de macel, si apoi americanii termina razboiul din nou. Franta apare ca tara victorioasa (wtf???), nu pierde teritoriu, ci doar putin(mult) prestigiu. Doar ca, lumea stie care e treaba (surrendering bastards), iar ei vor sa dovedeasca ca nu e asa. Asa ca, in timp ce Anglia lasa coloniile sa devina independente cu mare gratie, Franta se "tine tare" si se face de ras in Algeria (unde Legiunea Straina - alcatuita numai din ne-francezi nu poate face singura tot) si in Vietnam - unde sta carne de tun pentru antrenamentul soldatilor vietnamezi, lucru pentru care aceiasi US Marines le vor fi "recunoscatori" putin mai tarziu.
Toata aceasta istorie glorioasa duce in final la presiuni subtile bazate pe psihologie inversa, prin care francezii sunt ajutati sa iasa din NATO ("trebuie neaparat sa ramaneti" ; "mais non plus") - pentru ca NATO chiar nu isi permitea o veriga subtire ca sa aiba rusii ce pili.
Asa se termina istoria glorioasa a francezilor, reveniti intre timp in NATO ca sa rontzaie seminte de pe margine in timp ce altii lupta in irak si afghanistan.
istoria Frantei: Napoleon si altii
Exact ca Rocky, francezii s-au ridicat din nou de la podea, si s-au crezut din nou zmei. Intrucat (ciudat daca te gandesti la 800 de ani de razboaie aproape neintrerupte) devenisera prienteni cu englezii, nu mai aveau decat un vecin care sa le dea bataie: blegienii. Drept pentru care s-au luat de ei (glumesc, erau prusacii) si au incercat sa le ruineze economia trimitand aprox 200 000 de prizonieri, si doua provincii mai sarace: Alsacia si Lorena. Cu ocazia asta, Germania a aparut ca stat, si un veac de noi probleme se ivea pentru francezi.
din istoria Frantei - anii grei
Ajungem la Ludovici si sarim direct la al 13-lea. Richelieu a centralizat statul, i-a facut armata si i-a alungat pe englezi din tara. Ludovic al 14-lea a facut armata respectiva praf in cateva razboaie si, desi n-a pirdut cine-stie-ce teritoriu (surprinzator pentru francezi) i-a facut pe englezi mare putere.
A urmat L15 care a reusit performanta sa piarda coloniile din America in favoarea englezilor (ce fraieri, si astia).
Pe L16 l-au decapitat revolutionarii, care au reusit performanta sa apere tara de interventionisti. La fiecare 3 infrangeri, cate o victorie decisiva. Armata se calea, poporul sarbatora libertatea. Nici nu stiau ei ca urma...
NAPOLEON!!!!.
Maine despre N
din istoria Frantei
Dupa cum va spuneam, daca vreti date precise, cautati pe wiki. Aici va urma istoria aproximativa si tendentioasa (pentru ca m-au enervat) a marelui popor prieten.
Asadar, istoria relevanta a Frantei incepe, asa cum ii sade bine unui popor mandru, cu o infrangere catastrofala (Vercingetorix vs Cezar, cativa ani BC). Fiind vorba despre o infrangere in fata romanilor, am putea sa ii iertam, dar trebuie remarcat ca:
germanii si britonii nu prea au fost cuceriti (primii chiar din contra)
Cezar l-a batut pe Verci in conditiile in care era outnumbered si inconjurat (damn!!!).
La fel ca la daci, d-aici incolo incepe formarea poporului francez.
Sarim nitel si ajungem la Carol cel Mare. Asta s-a batut cu toata lumea, si in general i-a cam facut zob pe toti (probabil ma-sa era germanca). A avut un mic "hac" la intoarcerea din Spania, cand sarazinii i-au macelarit arierigarda, si odata cu ea si floarea nobilimii franceze. Partea buna e ca de-aici a reiesit balada "Roland"
sarim nitel si ajungem la Guillaume. Unii ii zic Wilhelm cuceritorul. Prima si ultima data cand francezii i-au batut pe englezi la ei acasa (includem si fotbalul, cred). dar, my god, it was such a close one... Adica, Mr. G a debarcat in Anglia, in timp ce Harald, regele saxon tocmai se batea cu vikingii. Dupa ce a terminat cu ei, numitul H s-a grabit sa il intampine pe Mr. G (fara sa se gandeasca la ce spusese marele Sun Tzu, de care nici nu auzise). Din acest motiv, precum si din cauza ca arcasii erau obositi, a pierdut batalia, Anglia si viata.
Continuarea, in numarul urmator
joi, 22 aprilie 2010
Francezii...
Inteleg ca pentru francezi ca natie frustrarea e maxima sa fii o tara de rangul 2 dupa ce ai avut pretentii majore acum nici 100 de ani... Sa ajungi sa se faca misto de tine in seriale de desene animate (cheese-eating surrendering bastards), in show-uri de televiziune ca top-gear si mai stie eu pe unde (amintiti-va de "french military victories" pe google); sa ajungi ca jumate de lume sa fie convinsa ca in echipamentul standard al soldatilor francezi se afla un mic stegulet alb, sau ca primul lucru pe care il invata recrutii francezi este sa ridice mainile sus; sau ca la scoala la orele de germana francezii invata ca prime cuvinte "nicht schiessen" ... toate aceste chestii sunt jenante si probabil ca ii cam dor. D-aia se iau si ei de cine pot, de unii pe care ii considera rudele lor mai mici, mai proaste si mai sarace, adica noi...
Inca o bila neagra pentru francezi, in curand o sa aiba mai multe bile negre decat albe. Bine, ei n-au "bile" de loc, dar e adevarat ca sunt mai mult negri decat albi
marți, 20 aprilie 2010
mi-a placut la Emag
tramvaiul 41 este o super chestie (mi-au trebuit vreo 5 minute sa ajung in Crangasi, trecand pe langa sute de masini blocate pe pod)
magazinul emag e un model de "asa da" : la etaj e un showroom si vreo 5-6 posturi de consultanti. Te duci, ii spui omului ce vrei, daca are obiectul pe stoc te trimite sa il platesti la casa. La casa, iti dai numele si cardul si ai primit factura (nu era coada, asa ca nu stiu cam cat ar dura). Cu factura te trimite sa ridici marfa (ai dracu', au pana si indicatoare catre locul de ridicat marfa). Acolo e o tejghea lunga unde vreo 5-6-7 angajati livreaza (in stilul aeroport - coada de clienti, care angajat e liber iti face un semn. Dai factura, iti printeaza garantia, iti da marfa, gata. nu le-ar strica un sistem de ticketing (pentru prima faza, aia in care inrtebi ce-si-cum) cum e la Vodafone, de exemplu, dar poate ca nu au nevoie
Nu am luat spaga ca sa fac reclama :-) , chiar mi-a placut ca n-am pierdut timpul aiurea
noul Iphone?
s-a revenit la forma plata (ceea ce inseamna ca lumea nu o sa mai rada de mine ca am Iphone vechi, pentru ca de la distanta ar putea sa para de fapt modelul nou)
vom avea o baterie mai mare, ceea ce e un lucru bun, pentru ca singurul loc unde sufera iphone-ul (in conditiile in care apar aplicatii din ce in ce mai complexe) este bateria
Asadar, articolul aici: http://gizmodo.com/5520164/this-is-apples-next-iphone
vineri, 9 aprilie 2010
ziua pamantului ma loveste mereu
apartamentul, barometrul si salteaua s-au hotarat sa mai incinga un party pe intuneric si ieri. Parerea mea e ca au implicat si cantarul (frigiderul fiind oprit 14 ore, mancarea s-a stricat, deci -> dieta.
se pune intrebarea ce te faci atunci cand prin casa ai diverse chestii de infrastructura la nivelul anului 2000 macar, dar celelalte chestii de care depinzi sunt la nivelul lui 1970?
Ce-am facut eu ieri? M-am dus in subsol si am mai infiletat siguranta aia. Simplu, nu? NU. Pentru ca era arsa. Ce face un om normal intr-un subsol cand are de inlocuit o siguranta arsa si administratorul blocului nu a lasat vreo 5 sigurante de rezerva pentru cazuri d-astea? Pai, cauta o sarma prin casa sa o faca siguranta. Zis si facut, numai ca se pare ca nu prea am nimerit-o cu sarmele alea. Am si-acu buricele degetelor arse de cnad am incercat sa dezfiletez rapid dulia care ardea cu o flacara albastra si facea dzzzt-dzzzt.
Am incercat porma cu o sarma groasa (n-am gasit cui), dar nu mai intra capacelul pe dulie. Pana la urma am gasit niste litza suficient de groasa ca sa reziste.
Azi ma duc sa cumpar o siguranta noua (sau vreo 10) ca mi-e ca ia foc blocul
joi, 8 aprilie 2010
arjeeeen rooobbeeeen
si cand te gandesti cat de prost incepuse. Cand am dat drumul la televizor era deja doi zero. Dar, conform cliseului, pana la urma au castigat nemtii (n-au castigat, dar s-au calificat). Iar golul lui Robben mi-a amintit de golul lui Zidane. Ce bucurie cred ca a fost pe portarul lui Bayern...si-o fi zis ceva de genul "las' sa mai ia si altii goluri de generic". Mai ales ca el luase deja unu'.
Hehe, visul de aur a lu mancu (cvadrupla, sau tripla, sau ce-o mai fi) se cam indeparetaza.
Bistrita-Steaua: 0-2 (wtf?)
Ieri chiar a fost o zi buna
miercuri, 7 aprilie 2010
iar messi??? da' pana cand?
Asa ca diseara nu mai tin cu Bayern, pentru ca sunt constient ca numai manchester poate (la o adica) sa ii bata pe barcelona. Si la ora asta chiar vreau ca cineva sa ii bata pe Barcelona, pentru ca altfel nu mai are farmec jocul.
Al dracu' Messi asta....
geantotop
Si atunci mi-am amintit de geantotop-ul lui Dem si ce bun ar fi el pentru baietii care fac prezentari...
Ce era geantotop-ul? era asa:
o geanta diplomat destul de mare, dar trainica (genul valiza)
un PC (asamblat in ea)- asa cum ne-am facut mai toti acasa candva
un monitor LCD fara picior
totul conectat cu o matzaraie de fire, tinut fix pe niste bureti roz;
era greu al dracu' (desi nu mult mai mult decat Fujitsul pe care il aveam eu atunci) si desigur ca nu avea baterie ( de parca a mea mai mergea vreun pic). Da' ne facea de ras la viteza pe toti din birou. Era portabil? era.
Asa ca ma gandesc sa ii cumpar patentul lui Dem, sa pun un PC "dezbracat" cu QuadCore, SSD, si cat RAM se poate, sa il impachetez intr-o valiza d-aia gen "codurile bombei atomice" si sa il vand la astia care vin sa tina prezentari, ca sa nu se mai faca de ocara cand ruleaza 3 amarate de masini virtuale pe un laptop...
marți, 6 aprilie 2010
stan si bran
o activitate interesanta in tarile unde oamenii nu au ce face
avem o tara. Asa, si?
intai, Basescu. Recunosc, l-am votat. Nu pentru ca imi placea de el, dar daca iesea Geoana parerea mea e ca nu era bine de loc. Si uite ce face: ii plateste lu' pitziponcu' lu' aia mica hotelu' la Paris (foarte bine, tata socrule!!), da' din banii nostri (huuuuuooooo). Cum? pai, il face nu stiu ce la
Acum, eu vad trei scenarii aici:
1. ca in mondenii ("tati, vreau sa il faci pe bibi ministru de externe"; "ce-ai fata, ai innebunit? nu se poate!!!"; "te spun lu' mamiiii"; " bine, bine, gata, il fac"
2. Basescu e atat de puternic acum, incat aia mai mici nu mai stiu ce limbi sa-i dea in el culo ca sa ii faca si pe ei puternici (iti lingi in cur seful ca sa ajungi un sef mai mic?)
3. pentru scenariul 3, urmariti antena 3, fie emisiunea lu' Buzitze _de_negru, sau a' lu Nebunu_cu_mustatza', sau a lu' Lingaul_Moralist. O sa gaseasca aia ceva.
Numa' probleme am avut cu femeile astea in politica... de la muma lu Stefan cel Mare pana la toate Elenele astea (Lupescu, Ceausescu, Basescu) toate au cauzat numai belele. Pai, englezu' nu era prost cand zicea ca guvernarile reginelor Angliei aduceau prosperitate pentru ca ele ascultau sfaturile sotilor/amantilor, in timp ce guvernarile regilor aduceau numai dezastre pentru ca ei..intelegeti voi
Avem nevoie de o presedinta. EBAnal, dar asta e solutia :-)
porma, cazul Voicu:
La noi la Romanica singura sansa ca sa fie bine pentru noi este ca puterea sa fie distribuita perfect echilibrat, cum e acu'. Ca aia sa nu fure de frica sa nu ii parleasca ceilalti. Echilibru perfect, exact cum era in razboiul rece. Asta inseamna ca lucrurile se misca greu, dar macar se fura cu mare grija. Numai ca, se pare ca cineva a vrut tot numai pentru el, care este. Si a deranjat (unii zic ca pe tipul de la punctul 1).
Odata, la pescuit, mi s-a agatat carligul undeva, in ceva. Am inceput sa trag, si fratioare, am tot scos: un lemn agatat de carlig, alge agatate de lemn, si colac peste pupaza, un pripon cu un mare somn in el (pe care l-a scapat Cascadoru' de emotie). Cam asa cred ca e si acum situatia: undeva, in adancurile mocirloase, justitia a agatat ceva, un peste hidos pe nume Voicu. Ar putea sa traga, sau sa taie firu'.
Daca trage, risca sa scoata la suprafata cine-stie-ce.
Daca taie firu', chibitzii de pe margine (aia am fi noi) s-ar putea sa se enerveze
Evident, ar putea sa vina paznicul lacului si sa ii dea un branci in apa ('din greseala"). S-ar duce si undita si captura, si tot. Pestele hidos ar umbla prin mocirla tarand undita dupa el si speriind pe toti ceilalti, riscul de captura neprevazuta n-ar mai exista, chibitii ar fi perplecsi o perioada oarecare...
Pe scurt, mi-ar placea sa-l vad p-ala la bulau, iar el sa dea in gat pe altii, si aia pe altii, dar, sincer, dupa ce am vazut azi dimineata pe barometrul meu, nu cred ca se va intampla
duminică, 4 aprilie 2010
meteo
Asadar, de cand a venit primavara sunt interesat de prognoza metoe ceva mai mult decat omul normal. Asa e cand esti agricultor (adica taran) - vrei sa stii daca ploua (in timpul saptamanii, ca sa creasca iarba) sau daca e soare (in w/e cand ai vrea sa vezi cum creste numita iarba fara sa te ploua in cap). Intrucat sunt patit (am un barometru...) m-am obisnuit sa verific informatiile din mai multe surse - si cel mai la incemana e mirificul ipone: (de ce e iphone mirific aflati pe razvanbb.ro )iweather pro, fizz weather - favorita mea) + yahoo weather care e default, prefacandu-ma ca nu stiu ca de fapt satelitii sunt aceeasi pentru toti.
Ca sa nu mai bat campii, problema sta in felul urmator: cand ne aflam in anotimpuri in care vremea se mai schimba (adica toate mai putin vara) orice prognoza pe mai mult de o zi e ghiceala curata. de exemplu, prognoza pentru miercuri: la Bucuresti, ploaie. Eu zic pe dos: nu o sa ploua, o sa fie soare. Joi, ei zic innorat, eu zic senin. Deabia astept sa vad cine are dreptate: eu, ei sau barometrul meu?
joi, 1 aprilie 2010
liverpool astia imi mananca sufletul
1-0 in minutul x, dupa un gol frumusel, si pe urma vita aia de babbel ia cartonas rosu degeaba, pe urma le anuleaza un gol aiurea, pe urma iau gol dupa un penalty de tot hazul, si acuma inca un gol, eu m-am saturat!
si de la cine...
eu recunosc ca sunt un pic rasist, si incerc sa ma controlez. da' oameni cu fetze de dobitoci, parnaiashi si ghertzoi ca aia de la Benfica n-am mai vazut stransi la un loc de pe vremea lu' Victoria Bucuresti. Las' ca vine el returul sa scapam de creaturile alea
cand am fost noi in Franta, capitolul 3
Capitolul 3.
coasta de azur
Am ajuns la Nisa fara peripetii. Si foarte relaxati (ne simteam un pic europeni si eram deja in vacanta de 3 zile). Am facut jonctiunea cu familia Minoiu si cu veselie am purces la inchirierea de masina.
Si atunci am dat de franta. franta aia de cacat pe care o stim cu totii, franta aia care ne-a transformat din francofoni in anglofoni, si din oameni normali in francofobi. franta pe care am evitat-o cu inversunare ca destinatie de concediu pana acum, pe scurt, franta unde ni s-au cerut 2 (DOUA!) carduri de la aceeasi persoana ca sa putem inchiria "o masina scumpa, de 20 000 euro, pe care trebuie sa ne asiguram ca nu o veti fura sa o vinteti in tara dvs. bananiera". Asa ne-a zis angajatu de la avis din Nisa… un francez din colonii. Ma rog, puteam sa plecam si sa gasim pe altii, sau sa inghitim in sec si sa facem ce ziceau ei. Am ales a doua varianta si am luat masina.
Am plecat cam dezumflati spre Nisa. Ne-am mai enervat putin pe drum pentru ca pe 20 de Km am platit 5 euro taxa de autostrada, dar pana la urma am ajuns.
eram putin stresati, dar pana la urma se pare ca am ales corect: camerele frumoase, curate, gradina misto, gazdele OK. ( bine, ei credeau ca suntem tigani, dar nu e vina lor…si eu credeam ca ei sunt negri).
Ne-am lamurit si noi si ei.
Coasta de azur a fost o mica surpriza pentru mine: in primul rand, am descoperit ca francezii nu sunt negri (sau magrebieni) si ca in general tara e destul de curatica (nu cum auzisem eu). Nu m-a dat pe spate plaja si marea… n-am vazut nici un bogatas celebru :-0. Overrated (daca esti sarac). Cred ca daca esti bogat nu e chiar overrated.
Multe chestii s-au derulat cu viteza ametitoare in cele 5 zile:
in primu rand stefan avea gripa aviara (nu porcina, noi romanii suntem mai inapoiati :-) ). Drept pentru care l-am dus la doctor. Eram pregatit sa demarez in tromba daca iesea cu doctorul de mana sa ne bage in carantina. Nu a fost cazul, cica era o gripa banala.
in al doilea rand, am fost sa vizitam oraselele de pe coasta de azur. Am vizitat asa: Eze (sus pe munte, aglomerat, n-am avut unde sa facem un picnic). Porma am vizitat o parcare subterana din Monaco unde am facut numitul picnic. Din cand in cand mai trecea cate un porsche pe langa noi si ne baga fum de esapament in brnza. Nu ne-au arestat. Ne-or fi grezut niste bogatasi excentrici care mananca branza Brie intr-un nissan note inchiriat intr-o parcare subterana. Buna branza. Am vizitat si cazinoul din Monaco si prinprejur. Slab. numai ferrari, maseratti, porsche si aston martin. Daca vreti super-cars Dorobanti este the "the place" nu cazinoul din Monaco. Nici o vedeta.
Cred ca am mai vizitat si alte orasele si satuce dar nu pot sa imi amintesc care cum.
In al doilea rand am fost la plaja la cap d'antibes. Nici pe departe nu se compara cu Amalfi; de remarcat fauna subacvatica bogata (era sa uit sa ies la suprafata sa respir de fascinat ce eram), pretul mare la shezlong (20 euro) si inghesuiala sardeliera. Nici o vedeta. Minoiu tot bolnav. Concluzie: deacum inainte mergem la plaja la Conca dei Marini, unde preturile sunt mici, cazarea minunata si mancarea la fel. (PUNCT)
In alta zi (Minoiu tot bolnav) am fost cu Andra la plaja "in cartier". Apa ca la Mamaia (nisip in apa, tulburica, etc.) plaja mult mai mica, preturi mai mici. Nici o vedeta (in afara de noi)
Ce a fost chiar de retinut pe coasta de Azur (pentru sectinuea "inedit") - modul in care am gasit noi cel mai incompetent chelner de pe planeta (si era vorba despre interesul lui personal). Cum am dat de el: cand era Minoiu bolnav (adica in prima zi ca el a fost bolnav mai mult - avea febra tot timpul dupa cum ne dovedea Monica :-))))) ) ne-am dus sa luam pizza ca el nu putea iesi (avea febra). Am gasit un restaurant care facea pizza "to go" si am luat. A doua zi, am mers tot la ei (ne placuse pizza). Ne-a adus omu' nota la sfarsit, dar parea cam mica (40 eur - noi ne gandeam la vreo 130). I-am atras atentia ca e nota altcuiva. Ne-a adus nota (120 eur). I-am atras atentia ca a uitat sa treaca desertul si cafelele. Ne-a multumit si ne-a adus nota corecta. A treia zi, ne-am dus tot la ei (ne placuse mancarea). Ne-a intampinat patronul (care era fi-su) si ne-a strans prieteneste mainile ca nu plecasem fara sa platim in ziua dinainte. Cu fetele nu s-a pupat, desi era meritul lor. Am mancat ca oamenii, am primit nota (parea corecta) am platit si am plecat. Cand ne-am uitat mai bine, iar nu pusese desertu' si cafelele. Bafta lui.
Altceva nu imi mai amintesc foarte clar de pe coasta de azur, in afara de o gradina-muzeu senzationala si de faptul ca am condus masina. Adica, am condus masina cu Monica in ea. si nu am dat-o jos dupa prima curba, si nici ea nu m-a omorat. Stefan nu prea avea activitate cerebrala (asa ii recomandase sotia - sa nu faca efort la cap ca ii creste febra) drept pentru care nici eu nu am retinut foarte multe din drum intrucat in marea majoritate a timpului am dormitat.
o noua rubrica
History for dummies, in care voi trata pe intelesul tuturor subiecte de mare interes din istoria mondiala, de exemplu cine erau burii si ce voiau ei (si cum a ajuns peluza de pe Anfield sa se numeasca The Kop), de ce touareg nu este (doar) o masina, de ce austriecii sunt cei mai prosti dintre nemti, si asa mai departe.
Subiectele sunt alese la cererea publicului larg (5 cititori fideli) si evident vor avea ca baza articolele din wikipedia (pentru ca voua va e lene sa cititi) si ce imi mai amintesc eu de cand eram clasa a 5-a A.
iar liga campionilor
dar de data asta (marti am uitat sa ma uit) am fost prezent. Si nu mi-a venit sa imi cred ochilor..
in primele 15 minute aveam impresia ca ma uit la un rezumat... si ma intrebam cum naiba sa ii tii pe Arsenal, la ei acasa 20 de minute in propriul teren, sa ai 5 suturi la poarta din careu, si totusi sa fie 0-0? Eh, se pare ca se poate. Asa ca, m-am asezat mai bine pe scaunel (nu am voie la meci in sufragerie, sunt pedepsit ca sunt gras) si am asteptat ca "impotriva cusrului jocului" Arsenal sa bage gol. Puteam sa stau mult si bine...
Pana la urma tot Barcelona a dat... doua bucati. Drept pentru care mi-am notat mental ca uite, noua campioana a Europei, ca cine poa sa le ia mingea si sa le dea gol, bla-bla-bla.
Si porma, Arsenal, cu incapatanarea tipic britanica (aveau un englez in echipa care cred ca e incapatanat) hop-hop le da doua goluri. Am sters nota mentala cu rosu, si m-am hotarat ca numai nemtii pot sa ii bata pe Barca anu asta. Nemtii, adica, la fotbal daca te prind nu te mai scapa (a fost o exceptie notabila acum 10 ani). Asa ca, daca nu ii face zob manchester in retur, pariez pe ei pentru cupa.
ziua mondiala a Pamantului
Adica, lumea civilizata a stins lumina timp de o ora, ca sa faca economie. bucuria infractorilor si a astronomilor. Ei bine, apartamentul meu, care cred ca are o viata a lui personala, s-a decis sa participe la acest eveniment. Aveam eu o banuiala mai demult ca se pregateste pentru acest lucru (de vreo doua luni tot facea teste), dar exact cand sa iau masuri s-a prins si a mutat testele in afara orelor de lucru (adica, exact cand nu eram noi acasa). Buun. N-ar fi fost o mare problema, numai ca a calculat data prost (e pe mana cu barometrul nostru/ ceas care arata soare cand ploua, si nori cand e senin -asa ca nu ma mira). Drept pentru care, luni seara, s-a hotarat sa serbeze ora pamantului, si a facut shut-down. Problema e ca l-a oprit si pe prietenul lui barometrul-ceas si n-a mai stiut cand sa faca power-on. Drept pentru care, marti dupa masa inca nu aveam curent.
As fi putut sa cumpar un generator sau sa ma inscriu in proiectul caveman, dar ar fi fost prea usor. Asa ca am luat in piept solutia cea mai grea: l-am sunat pe administrator, si am programat o excursie in subsolul blocului.
E frumos in subsolul blocului daca iti plac sobolanii. Daca nu iti plac, nici o problema, oricum dispar rapid printre tevi.
Acum, revenind la scopul excursiei: unde este tabloul ede sigurante al blocului, si care e siguranta mea? Cei care locuiti in tari civilzate, sau macar in blocuri mai noi decat razboiul din Coreea, ati putea trata cu uimire aceasta intrebare. Si eu am luat-o la pret de matineu - ce poate fi mai banal decat sa numerotezi niste sigurante?
Buun, tabloul l-am gasit. Acum, sa vedem daca siguranta MEA este arsa. cand deschidem usa, surpriza: 16 dulii de pe vremea lu' tataie toate la vel de vechi si albe, ne zambeau dintr-o gaura.
- 16???? dar avem 32 de apartamente in bloc!
- Aaaa, dar mai este un tablou numai ca stim noi ca asta e pentru zona din stanga, sau din fata, sau...nu conteaza, astea sunt.
- Si care o fi a mea?
....
Ei bine, si-atunci mi-am amintit ca am fost si eu student... si exista o metoda foarte simpla de a afla care e siguranta ta: le scoteai pe toate pe rand pana se taia lumina in camera. Da, numai ca asta mergea cand aveai deja lumina. Deci, FAIL.
Noroc ca domnul administrator avea simturile treze (eu eram intr-un fel de stupoare). Drept pentru care a observat ca una din sigurante scotea un zgomot de genul Dzzzzzt-Dzzzzt, si ne furniza si o lumina intermitenta de arc electric. Cu precautie s-a apropiat de ea si a strans-o. Zgomotul si lumina au disparut. Am sunat acasa si aveam curent. Urrraaaaaaa. Am desfacut siguranta: nu mai aveam curent! Urrraaaa2 : am descoperit si siguranta mea. Ca sa nu uit. este exact in mijlocul randului de mijloc (locuim la etajul 6 din 7).
Restul nu mai conteaza : am fost silit sa promit ca o sa platesc intretinerea la timp (cred ca altfel ma incuiau acolo cu sobolanii).
Asa am sarbatorit ziua pamantului si am dezamorsat complotul apartamentului si al barometrului ceas (despre care o sa va povestesc alta data)